Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных - часть 2

Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных - часть 2

Оns?mвn??rile artificiale la animalele domestice

Оns?mвn??rile artificiale reprezint? o biotehnic? modern? a reproducerii

animalelor, care asigur? progresul genetic al efectivelor ?i implicit

sporirea productivit??ii acestora.

Оns?mвn?area artificial? оnl?tur? controlul sexual dintre mascul ?i

femel?, sperma fiind recoltat? de la un reproduc?tor mascul ?i depus? оn

organele genitale ale unei femele aflate оn c?lduri, cu ajutorul unui

instrumentar adecvat.

De?i оn literatura de specialitate nu exist? date precise despre

оnceputul aplic?rii оns?mвn??rilor artificiale, se consider?, totu?i c?

prima оncercare a fost f?cut? de c?tre arabi, оn secolul XIV, ob?inвnd un

produs de la un arm?sar valoros, prin prelevarea spermei cu un smoc de p?r

introdus оn vaginul unei iepe ?i extras dup? monta acesteia, ?i apoi

introdus imediat оn vaginul altei iepe оn c?lduri.

Date sigure au stabilit c? оns?mвn??rile artificiale au fost aplicate

оnc? оn secolul XVIII. Astfel se cunoa?te faptul c? fiziologul italian

Lazzaro Spallanzani оn anul 1778, inoculвnd unei c??ele sperma recoltat?,

prin masturba?ie, de la un cвine a ob?inut trei produ?i. Experien?e

asem?n?toare, cu rezultate bune au fost efectuate оn secolul al XIX-lea de

c?tre Everett, Millais, Albrecht.

Studii aprofundate, bazate pe cercet?ri experimentale, au fost efectuate

pentru prima dat? de fiziologul rus Ilia Ivanov (1860-1932), considerat pe

drept cuvвnt, fondator al оns?mвn??rilor artificiale. Punвnd bazele

teoretice ?i practice ale оns?mвn??rilor artificiale, Ivanov a aplicat, оn

perioada 1889-1932, aceast? metod? la diferite specii (cabaline, bovine,

ovine, porcine), mai оntвi ca mijloc profilactic pentru prevenirea bolilor

infec?ioase ?i parazitare transmisibile prin mont?, ?i apoi ca metod? de

ameliorare a raselor de animale. La ?coala creat? de Ivanov s-au format

speciali?ti de prestigiu care au elaborat valorase studii despre tehnologia

оns?mвn??rilor artificiale, biochimia spermei, perfec?ionarea aparaturii ?i

instrumentarului.

Оns?mвn??rile artificiale au оnregistrat o larg? r?spвndire оntr-o

perioada de timp relativ scurt? datorit? avantajelor mari pe care le

prezint? оn ameliorarea animalelor. Astfel, Danemarca, Japonia ?i Israelul

utilizeaz?, practic, numai оns?mвn?area artificial? la taurinele pentru

lapte ?i la suine. Metoda are extindere mare оn SUA, ??rile din Europa ?i

Asia. Importan?a оns?mвn??rilor artificiale se manifest? sub diferite

aspecte: zootehnic, economic, sanitar-veterinar ?i ?tiin?ific.

Gra?ie cre?terii substan?iale a eficien?ei utiliz?rii materialului

seminal, prin aplicarea оns?mвn??rilor artificiale este posibil? folosirea

celor mai valoro?i reproduc?tori masculi, testa?i dup? descenden?? ?i cu

оnsu?iri morfo-productive deosebite, care intensific? progresul genetic-

ameliorativ al efectivelor оntr-un timp scurt. Astfel, un taur testat poate

avea pe durata vie?ii оntre 100.000 ?i 200.000 produ?i, vierul – peste 1000

оntr-un an, iar un arm?sar – peste 100 mвnji pe sezon.

La speciile cu un interval mare оntre genera?ii, asocierea biotehnicii

оns?mвn??rilor artificiale cu conservarea prin congelare a spermei permite

crearea unor b?nci de material seminal, care este unilizat dup? finalizarea

la taurii de 6 sau 7 ani a testului de performare dup? prima lacta?ie

normal? a fiicelor. Оn plus, peste 90% din caracterele morfoproductive care

au un determinism genetic pot fi ameliorate prin folosirea оns?mвn??rilor

artificiale.

Prin folosirea unui num?r redus de reproduc?tori оn centre specializate

de reproduc?ie, cu sperma c?rora pot s? fie оns?mвn?ate un num?r mare de

femele se realizeaz? economii оnsemnate de for?? de munc?, de furaje, de

ad?posturi, putвnd fi оntre?inu?i оn condi?ii foarte bune reproduc?torii de

mare valoare genetic?.

Оntre?inerea masculilor reproduc?tori оn ferme specializate permite

men?inerea lor оn condi?ii optime de s?n?tate ?i оntre?inere, cu o

produc?ie seminal? de calitate ?i indemn? de boli cu transmitere venerian?

(bruceloz?, tricomonoz?, vibrioz?). Garantarea indemnit??ii spermei fa?? de

principalele boli infecto-contagioase face posibil schimbul interna?ional

de gene prin importul exportul de material seminal congelat, f?r?

suportarea inconvenientelor prilejuite de carantin?.

Derularea diferitelor etape ale оns?mвn??rilor artificiale majoreaz?

substan?ial aportul factorului uman la procesul reproducerii, fapt care

face necesar? оntocmirea ?i p?strarea unor eviden?e complete reducвnd prin

aceasta pericolul transmiterii prin mo?tenire a unor boli genetice.

Alte avantaje ale оns?mвn??rilor artificiale se refer? la reproducerea

artificial? a unor specii monogame (vulpile) ?i ob?inerea de hibrizi оntre

specii, care оn mod natural nu se оmperecheaz? (оntre m?gar ?i iap?, оntre

vac? ?i Iac, оntre bizonul european ?i bizonul american etc.).

Оns?mвn?area artificial? comport? ?i unele dezavantaje. Ele rezid? оn

urm?toarele:

. folosirea reproduc?torilor necorespunz?tori din punct de vedere

genetic are ac?iune negativ? asupra amelior?rii. De aceea, este

absolut necesar s? se foloseasc? masculi de origine cunoscut?, testa?i

dup? descendent?;

. posibilitatea comiterii unor erori оn etapele prelucr?rii,

conserv?rii, transportului, depist?rii c?ldurilor ?i оns?mвn?area

femelelor de c?tre persoanele antrenate оn procesul de munc?.

. Prin neglijarea profilaxiei bolilor genetice, оns?mвn??rile

artificiale pot favoriza diseminarea unor boli, cum ar fi: boala

chistic? ovarian?, sindromul spastic, criptorhidia ?i defecte de

conforma?ie.

. Toate aceste neajunsuri pot fi оnl?turate оn cazul existen?ei оn

re?eaua оns?mвn??rilor artificiale a unui personal calificat, care s?

posede cuno?tin?e de biologia ?i patologia reproduc?iei, precum ?i de

ameliorare.

Teoria ?i practica оns?mвn??rilor artificiale la animalele domestice

cuprinde urm?toarele compartimente:

- studiul spermei;

- metodele de recoltare a spermei;

- controlul ?i diluarea spermei;

- metodele de conservare a spermei;

- inocularea spermei sau оns?mвn?area propriu-zis?.

Sperma

Sperma reprezint? un produs complex al aparatului genital mascul

constituit din spermatozoizi ?i plasm? seminal?.

Plasma seminal? este alc?tuit? din fluidul testicular secretat de

canaliculele testiculare, la care se adaug?, succesiv, secre?ia

epididimului ?i a canalelor deferente, Cantitatea cea mai mare de lichid

seminal cu rol biologic foarte important este secretat? de glandele anexe

ale aparatului genital: glandele seminale, prostata ?i glandele bulbo-

uretrale.

Sperma eliminat? de un mascul оn timpul unui act coital poart? denumirea

de ejaculat.

Particularit??ile de structur? ale organelor genitale ?i dinamismul

actului coital determin? varia?ii atвt оn volumul ejaculatului, cвt ?i оn

compozi?ia lui la masculii de diferite specii. Astfel, volumul ejaculatului

la arm?sar este de 60-80ml, maximum 200ml, la vier – respectiv 200-500 ?i

1000ml, la berbec – 1-2 ?i 3,5ml, la taur – 4-5ml ?i 15 ml, la cвine – 8-10

?i 25ml, la coco? – 0,3 ?i 2ml, la curcan – 0,25-0,4 ?i la gвscan 0,1-

1,3ml.

Оn func?ie de specie este diferit? ?i concentra?ia spermei. La animalele

de tip vaginal de оns?mвn?are natural? concentra?ia spermiilor este de 5-10

ori mai mare оn compara?ie cu cea la animalele de tip uterin de

оns?mвn?are. A?a, оntr-un mililitru de sperm? se g?sesc оn mediu: la berbec

– 2,5-3,5miliarde, la taur – 0,8-1,25miliarde, la vier – 0,15-0,21miliarde,

la arm?sar – 0,1-0,15miliarde, la coco? – 2-4miliarde, la curcan – 2-

4miliarde ?i la gвnsac – 0,3-1miliard de spermi.

Raportul dintre spermi ?i plasma seminal? este diferit, оn dependen?? de

specie ?i este оn corela?ie cu volumul ejaculatului ?i mai ales cu

dezvoltarea glandelor anexe. Оn sperm?, spermii reprezint? 36% - la berbec,

14% - la taur, 7% - la vier ?i numai 1,75% - la arm?sar.

Compozi?ia chimic? a spermei

Din punct de vedere al compozi?iei chimice, sperma face parte din cele

mai complicate lichide ale organismului. Apa constituie circa 90-98% din

masa spermei, iar 2-10% revine substan?ei uscate, dintre care 60% sunt

proteine. Constituen?ii principali ai spermei sunt proteinele ?i lipidele.

Оn compozi?ia proteinelor spermei sunt proteinele ?i lipidele. Оn

compozi?ia proteinelor intr? aminoacizi care con?in sulf. Din lipidele

spermatice, оntr-o cantitate mai mare se con?ine lecitina, bogat? оn

fosfor. Оn 100ml sperm? de berbec se con?in pвn? la 355mg de fosfor, la

taur – 82mg, la vier – 66mg ?i la arm?sar – 19mg. El are un rol important

оn procesele biochimice ce se produc оn spermi.

Оn sperm? se con?in elemente minerale. Оn form? combinat? sau ca

electroli?i, dintre care e de men?ionat: Sodiul, potasiul, calciul,

magneziul, fosforul, zincul, clorurile, fosfa?ii etc. Zincul joac? un rol

important оn procesul fecunda?iei, stimulвnd оn acela?i timp ac?iunea

hormonilor androgeni.

Constituen?ii organici din sperm? au rol deosebit оn biologia spermilor,

concretizat prin: asigurarea substratului energetic necesar metabolismului

spermilor; ac?iune protectoare asupra game?ilor, prin neutralizarea

efectului d?un?tor al unor constituen?i anorganici din sperm?; prevenirea

aglutin?rii spermilor etc. Dintre substan?ele organice, o mare importan??

prezint?: fructoza, acidul citric, inozitolul, fosforil-colina ?i fosforil-

gliceril-colina.

Fructoza este principalul glucid din sperm?. Ea a fost depistat? pentru

dat? оn sperma de taur; ulterior s-a descoperit ?i оn sperma altor specii.

Con?inutul de fructoz? a spermei este, la 100ml, оn medie de 540mg la taur,

247mg la berbec, 15mg la arm?sar, 12mg la vier. Secretatq yn cea mai mare

parte de glandele seminale, fructoza constituie sursa principal? de energie

pentru spermi. Secre?ia fructozei este favorizat? de testosteron, iar

sinteza ei este condi?ionat? de declan?area unor mecanisme hormonale.

Exist? o corela?ie semnificativ? оntre cantitatea de fructoz? din sperm? ?i

procentul de fecunditate ob?inut. Determinarea indicelui de fructoliz?

constituie o metod? eficace pentru aprecierea calit??ii spermei. Dintre

alte substan?e de natur? glucidic?, оn sperm? se g?sesc: glucoza,

galactoza, arabinoza, riboza ?i ribuloza.

Оn afar? de fructoz? ?i de celelalte monozaharide sperma con?ine

cantit??i оnsemnate de sorbitol, secretat de glandele seminale. Sorbitolul

serve?te, de asemenea, ca surs? energetic? pentru spermi, g?sindu-se оn

cantit??i care variaz? оn limite foarte mari оn sperma diferitelor specii:

la berbec – 26-120mg/100ml, la taur – 10-136mg/100ml, la vier – 6-

18mg/100ml, la arm?sar – 20-60mg/100ml sperm?.

Acidul citric este unul din constituen?ii caracteristici ai spermei, care

оndepline?te multiple roluri, cum sunt: activator al fosfatazei alcaline,

absolut necesar? оn anumite faze ale glicolizei anaerobe; оmpreun? cu

sodiul ?i potasiul, acidul citric contribuie la realizarea presiunii

osmotice a lichidului spermatic. Ca ?i fructoza, este secretat оn deosebi

de glandele seminale, sub influen?a testosteronului. S?rurile acidului

citric (citra?ii) sunt elemente ale sistemului-tampon al spermei, de aceea

adausul de citrat de sodiu оn materialul seminal prelunge?te termenul de

viabilitate a spermilor. Sperma diferitelor specii con?ine, оn medie,

urm?toarele cantit??i de acid citric la 100ml sperma: la taur – 720mg, la

vier – 130mg, la berbec – 120mg, la arm?sar – 26mg. Starea de оntre?inere a

animalului influen?eaz? con?inutul de acid citric din sperm? influen?eaz?

con?inutul de acid citric din sperm?, ca ?i de celelalte substan?e

reduc?toare.

Inozitolul s-a descoperit ini?ial оn sperma de vier, fiind secretat de

glandele seminale, avвnd o asem?nare de structur? cu glucoza ?i fructoza,

face s? se presupun? c? ar juca rolul de intermediar chimic оntre glucide

?i hormonii androgeni. Con?inutul de inozitol, la 100 ml sperm? este: la

vier 605-702mg, la taur 63,4mg, la berbec 40mg, la arm?sar 37,5mg.

Fosforil-colina ?i gliceril-fosforil-colina constituie con?inutul total

al fosforului existent оn plasma seminal?. Gliceril-fosforil-colina este

secretat?, оn principal, de epididim ?i se g?se?te оn cantitate destul de

mare оn sperma tuturor speciilor. Оn sperm?, gliceril-fosforil-colina se

g?se?te ca atare, dar ea este descompus? оn elemente mai simple (colin?,

fosfoglicerol, glicerol liber) sub ac?iunea enzimelor secretate de aparatul

genital femel; din aceste considerente, gliceril-fosforil-colina constituie

o surs? de energie pentru spermi dup? depunerea lor оn organele genitale

femele.

Prin determin?ri chimice, s-a constatat prezen?a оn sperm? a vitaminelor

A,C,D, a vitaminelor din complexul B, a vitaminei PP. Dintre acestea

vitamina C este indispensabil? viabilit??ii spermilor, lipsa ei determinвnd

cre?terea procentului de infecunditate. Cantitatea de acid ascorbic оn

sperm? este cu mult mai mare decвt оn sвnge (4-14mg% оn sperm? fa?? de 0,2-

0,4mg% оn sвnge). Оn 100g testicul se g?sesc urm?toarele cantit??i de

vitamina C: la taur – 29,39mg, la arm?sar 46mg, la iepure 14mg.

Sperma con?ine hormoni steroizi elabora?i de testicul. Оn sperma tuturor

masculilor se g?sesc hormoni androgeni, ?i оn cantitate mai mic? – hormoni

estrogeni, cu excep?ia spermei de arm?sar, unde estrogenii sunt оn

cantitate mai mare.

Lichidul seminal con?ine ?i Prostaglandin? F2alfa оn concentra?ii care nu

dep??esc 100mg/ml ?i care, prin ac?iunea ocitocic? asupra miometrului,

favorizeaz? transportul spermilor оn c?ile genitale femele.

Atвt lichidul spermatic, cвt ?i spermii con?in numeroase enzime cu

importan?? deosebit?, mai ales pentru activit??ile vitale ale celulelor

seminale. Din acestea fac parte: catalaza, fosfatazele, mucinaza, tripsina,

hialuronidaza etc.

Fosfatazele sunt enzime cu rol important оn metabolismul glucidelor.

Activitatea fosfatazic? este mai intens? la masculii care beneficiaz? de un

regim ra?ional de hr?nire, оngrijire ?i exploatare, оn timp ce la animalele

subalimentate, extenuate etc. activitatea fosfatazelor este mai redus?,

de?i concentra?ia spermei variaz? оn limite normale. Fosfataza acid? este

secretat? оn cea mai mare parte de glanda prostat?, fiind ca ?i fructoza,

un indiciu al activit??ii androgene. Fosfataza alcalin?, secretat?

оndeosebi de glandele seminale, intervine оn procesul de hidroliz? a

fructozei.

Mucinaza este o enzim? secretat? de glandele anexe ale aparatului

genital, cu rol de a lichefia mucusul cervical care, оn ultimele ore ale

c?ldurilor, este mai vвscos, constituind un mediu nefavorabil pentru

оnaintarea spermilor depu?i оn conductul genital.

Tripsina este o enzim? secretat? de glandele anexe, cu ac?iune mucolitic?

asupra gelului periovocitar. Se c?se?te оn sperma p?s?rilor domestice (cu

excep?ia gвnsacului), iar la animalele domestice este prezent? numai оn

sperma de cвine. Activitatea tripsinei este asem?n?toare hialurinidazei.

Hialuronidaza se formeaz? оn epiteliul seminifer al testiculului la

animalul adult ?i se g?se?te оn spermi, lipsind оn plasm?. Cercet?rile

efectuate au confirmat ipoteza c? aceast? enzim? se afl? mai ales оn capul

spermatozoidului. Hialuronidaza faciliteaz? procesul p?trunderii

spermatozoidului оn ovul prin dislocarea celulelor foliculare care formeaz?

coroana radiat?; pentru denudarea ovulului de celulele foliculare este

necesar un num?r foarte mare de spermi care s? elibereze o cantitate

crescut? de hialuronidaz?.

Cunoa?terea compozi?iei chimice a spermei contribuie mult la preg?tirea

diluan?ilor care permit men?inerea ?i prelungirea viabilit??ii spermilor оn

produsul conservat.

Morfologia spermului

Spre deosebire de celelalte celule din organismul animal, spermii sunt

celule flagelate, avвnd atвt potenalitate eriditar? patern?, cвt ?i

proprietatea de a se mi?ca.

Pentru prima dat? spermii au fost observa?i оn anul 1677 de c?tre

studentul Hamm din Leida, оn sperma de om, iar doi ani mai tвrziu game?ii

au fost observa?i оn sperma animalelor, de c?tre Leuwenhoech.

Celula spermatic? la animalele se deosebe?te de ovul ca m?rime, form? ?i

mobilitate. Lungimea spermului este de aproximativ de dou? ori mai mic?

decвt diametrul ovulului, iar volumul gametului mascul este de circa 60000

ori mai mic decвt cel al gametului femel. M?rimea spermilor variaz? оn

limita de 50-80microni. Astfel, la taur ?i berbec lungimea spermului este

de 75-80microni, la ?ap – 60-65microni, la arm?sar 50-60microni ?i la vier

– 50-55microni.

Studiul morfologic al spermilor a fost posibil datorit? colora?iilor

vitale, tehnicilor biochimice ?i, оndeosebi microscopiei electronice.

Sub aspect morfologic spermul este format din: cap, gвt, piesa

intermediar?, piesa principal? ?i piesa terminal?. Cele trei piese

(intermediar?, principal? ?i terminal?) alc?tuiesc la un loc flagelul sau

coada spermului.

Capul spermului la mamifere este ovoid, alungit, aplatizat ?i u?or

convex, cu grosimea maxim? la baz? ?i оngustat la vвrf, avвnd lungimea ?i

l??imea de 8-10 microni ?i respectiv – 4-4,5microni la taur, berbec ?i

vier, 5-7 ?i respectiv 2,7-4 microni la arm?sar, cвine ?i cotoi; grosimea

spermilor la toate speciile este de 0,1-0,15 microni.

Din punct de vedere al structurilor chimice, capul spermului este format,

оn special, din nucleoproteide ?i cantit??i mici de proteine libere, lipide

?i s?ruri. Nucleoproteidele con?in acid dezoxiribonucleic (AND) ?i o

protein? simpl?, care, оn cazul mamiferelor este o histon?, iar оn cazul

p?s?rilor – o protamin?. Histonele sunt reprezentate de circa 18

aminoacizi, dintre care arginina constituie aproximativ 25%. AND-ul

reprezint? circa 55% din substan?a uscat? a capului spermului, iar оmpreun?

cu histonele – 80-83%. Оn afar? de nucleoproteide capul spermului con?ine

?i lipoproteine (17-20%), care sunt concentrate оn special, оn acrozom.

Оn componen?a capului intr? mai multe forma?iuni: nucleul, acrozomul,

perforatorul, capi?onul sau furoul postnuclear, protuberan?ele bazale, fosa

de implanta?ie ?i membrana celular?.

Nucleul constituie partea principal? a capului spermului. Cromatina

nuclear? con?ine acidul dezoxiribonucleic (43%), care reprezint? depozitul

codificat al caracterelor ereditare, printre care figureaz? ?i cele de sex.

Partea anterioar? a membranei nucleare constituie membrana intern? a

acrozomului ?i formeaz? corpul acrozomului.

Aproximativ 60% din suprafa?a nucleului anterior este acoperit de

capi?onul acrozomului, care are un perete dublu de 0,1 micorni grosime ?i

оncorporeaz? substan?a acrozomal?, corpusculii, corpul ?i vacuolele

acrozomale. Restul de 40% din nucleu ?i membrana nuclear?, de la zona

ecuatorial? spre baza capului este оnvelit de furoul nuclear. Prin forma

sa, acrozomul constituie la conturarea profilului caracteristic al

extremit??ii anterioare a capului spermului, pentru fiecare specie оn

parte.

Perforatorul este o forma?iune dens? situat? оntre membrana nuclear? ?i

acrozom. I se atribuie rol оn perforarea membranei ovulare оn timpul

fecunda?iei.

Protuberan?ele bazale sunt ni?te forma?iuni semicirculare sau sferice

a?ezate оn zona posterioar? a capului, оn jurul fosei de implanta?ie,

respectiv оn jurul inser?iei gвtului spermului.

Fosa de implanta?ie este o оnfundare hemisferic? a p?r?ii posterioare a

nucleului, оn care se g?se?te implantat? extremitatea apical? a

filamentului axial al cozii spermului.

Membrana multistrat celular? acoper? complet capul, corpul ?i coada

spermului, membrana extern? a acrozomului putвndu-se deta?a spontan оn

coada epididimului la masculi cu absen?? sexual? оndelungat?; prin ruperea

membranei celulare ?i a membranei externe a оnveli?ului acrozomului оn zona

ecuatorial? se elibereaz? hialuronidaza necesar? penetr?rii ovulei.

Gвtul reprezint? piesa de leg?tur? dintre capul ?i coada spermului. Este

o forma?iune dintre capul ?i coada spermului. este o forma?iune foarte

scurt? dispus? оntre centriolul proximal ?i jum?tatea anterioar? a

centriolului distal. Teaca mitocondrial? de 0,1 microni о?i afl? originea

оn granulele bazale ale capului, care genereaz? o structur? mitocondrial?

dublu spiralat? оn sensul acelor de ceasornic, care se continu? оn piesa

intermediar? pвn? la inelul terminal Jensen.

Оn structura piesei intermediare, cu lungimea de 10-15 microni, intr?

fibrele filamentului axial care sunt dispuse astfel: 2 fibrile centrale, 9

fibrile sub?iri care constituie cercul intern ?i 9 fibrile groase formвnd

cercul extern. Filamentul axial este оmbr?cat de o c?ma?? mitocondrial?,

dispus? sub forma unui filament spiralat dublu. La exterior se g?se?te o

membran? bogat? оn lipide. Aceasta provine din protoplasma celular?, оn

special din resturile aparatului Golgi, grupate ini?ial la nivelul gвtului.

Treptat protoplasma se distribuie de-a lungul piesei intermediare; acest

proces are loc оn timpul tranzitului epididimar ?i constituie unul din

fenomenele importante ale matur?rii spermului. Оn cazul cвnd nu se produce

acest? disperare protoplasma grupat? la nivelul gвtului sau piesei

intermediare, constituie pic?tura protoplasmatic?. Prezen?a pic?turii

protoplasmatice este un indiciu al imaturit??ii spermului. Piesa

intermediar? este constituit? оn cea mai mare parte din substan?e

lipoproteice. Оn ea se g?sesc grupate majoritatea enzimelor spermului.

Piesa intermediar? furnizeaz? energia necesar? proceselor metabolice din

spirala mitocondrial?.

Piesa principal? sau coada propriu-zis? (lung? de 35-45 microni ?i groas?

de 0,4-0,8 microni) este delimitat? de inelul lui Jensen, situat la

jum?tatea extern? a centriolului distal, ?i distal de piesa terminal?.

Fibrele din coada spermului, repartizate tot dup? formula 2+9+9 sunt

acoperite de un оnveli? fibrilar spiralat alc?tuit dintr-o pereche

helicoidal? cu mai mult de 400 de оnf??ur?ri.

Piesa terminal? are 3-4 microni lungime ?i este constituit? din por?iunea

terminal? a fibrelor acoperite cu membrana celular? ?i din care lipse?te

оnveli?ul spiralat fibrilar al cozii spermului.

Coada spermului con?ine lipoproteine, proteine simple ?i lipide (circa

23%). Оn compozi?ia lipidelor intr? fosfolipide (73,3%), colesterin

(14,5%), gliceride (9,6%) ?i cear? (2,6%). Dintre substan?ele minerale cele

mai importante sunt fosforul, care ocup? 2,7% din substan?a uscat? a

spermului, sodiul, potasiul, calciul, magneziul ?i sulful.

Mi?carea, fenomenul fiziologic caracteristic spermului, este rezultatul

contractilit??ii fibrelor din filamentul axial. Rolul cel mai important оl

au fibrele din cercul extern. Se sus?ine, c? punctul de plecare al

contractilit??ii se afl? оn granulele bazale de la nivelul gвtului. Energia

este furnizat? de moleculele mici, care se distrug оn procesul de

contractilitate ?i sunt ref?cute de mitocondriile filamentului axial.

Propriet??ile biologice ale spermei

Reu?ita оns?mвn??rilor artificiale este legat? de viabilitatea ?i

capacitatea fecundant? a spermei, care, la rвndul s?u, este asigurat? de

propriet??ile biologice ale materialului seminal. Principalele

caracteristici biologice ale spermei sunt: mobilitatea aglutinarea ?i

metabolismul spermilor.

Mobilitatea reprezint? una din caracteristicile principale ale spermilor,

prin care ace?tia se deosebesc de celelalte celule ale organismului.

Mobilitatea reprezint? un factor indispensabil viabilit??ii spermilor.

Mobilitatea ?i viabilitatea spermilor necesit? utilizarea energiei

chimice ?i transformarea ei оn energie biologic?. Mi?carea spermului оn

baza energiei biologice, se datoreaz? por?iunii sale terminale, care are o

structur? similar? ciliatelor ?i flagelatelor. Mi?carea game?ilor este

determinat? de contrac?iile cozii (flagelului) ?i de rotirea spermului оn

jurul axei sale longitudinale. Prin contrac?iile cozii se asigur? mi?carea

de avansare, iar capul, prin forma sa u?or exavat? (convex?) determin?

rotirea оn jurul axei sale longitudinale. Оn felul acesta, spermul execut?

mi?carea de «sfredelire ?i оnaintare».

Spermii pot realiza trei feluri de mi?c?ri:

. de оnaintare sau rectiline

. circular? sau «оn manej»

. de pendulare sau vibratoare

Pentru mamifere ?i p?s?ri mi?carea de оnaintare este considerat? normal?,

pe cвnd mi?c?rile circular? ?i vibratoare sunt anormale.

La aprecierea spermei se ?ine seama оndeosebi de mobilitatea spermilor

determinat? de viteza cu care ace?tia оnainteaz? оn cвmpul microscopic,

precum ?i de procentul de spermi capabili s? execute aceast? mi?care.

Viteza de оnaintare a spermiilor variaz? оn func?ie de specie, de

intervalul de timp cвnd se examineaz? sperma dup? recoltare, de pH-ul

spermei de temperatura mediului ambiant etc. pe specii, viteza medie de

оnaintare pe minut este urm?toarea: la arm?sar – 5,22 mm, la taur – 4,02

mm, la berbec – 3 mm, la cвine – 2,08 mm. Aceste date sunt posibile la un

pH al spermei caracteristic spermei ?i la temperatura obi?nuit? a

organismului animal (37-38(C).

Aglutinarea spermilor const? оn alipirea sau оncleierea acestora, sub

form? de rozet? sau dezordonat? ca urmare a diminu?rii sau pierderii totale

a sarcinii electrice negative. Aglutinarea este reversibil?, оn cazul cвnd

spermii se reunesc оn form? de rozet?, alipindu-se numai de capul, iar

mobilitatea cozii este p?strat? ?i ireversibil?, cвnd game?ii se alipesc de

toat? suprafa?a celular? ?i r?mвn imobiliza?i (aglutinare dezordonat? sau

total?).

Sc?derea sau absen?a sarcinii electrice negative are loc la apari?ia оn

sperm? a particulelor оnc?rcate cu sarcin? electric? pozitiv?. Aglutinarea

spermilor se produce mai ales la cre?terea concentra?iei ionilor de

hidrogen ca urmare a acumul?rii оn mediu a acidului lactic. Astfel, оntr-un

mediu cu aciditate sc?zut? (pH 5-6,4) spermii se adun? sub form? de rozet?,

iar cвnd aciditatea este mai mare se produce aglutinarea dezordonat?

(total?) a spermilor ?i ace?tea nu mai fac mi?c?ri. Aglutinarea spermilor

apare u?or оn prezen?a ionilor metalelor polivalente, precum ?i sub

ac?iunea aglutininelor spermatice, prezente оn materialul seminal ?i оn

vaginul femelei. Formarea aglutininelor spermatice este reac?ia

organismului femel la p?trunderea parenteral? a proteinelor spermatice.

Prin urmare, la femelele tinere, nulipare aglutininele lipsesc sau sunt

оntr-o cantitate mic?, pe cвnd la femelele оns?mвn?ate ?i mai ales la cele

multipare aglutininele sunt оn cantit??i mari. Posibilitatea aglutin?rii

spermilor trebuie luat? оn considerare ?i la utilizarea diluan?ilor lapte-

ou sau la ad?ugarea оn diluan?i a plasmei sanguine.

Aglutinarea spermilor poate fi prevenit? prin reac?ia de antiaglutinare.

Оn condi?ii naturale, оn conductul genital femel aglutinarea spermilor este

prevenit? de antiaglutininele, care se con?in оn lichidul folicular al

ovarului ?i оn sperma masculului (оn secre?ia prostatic?). Datorit? acestor

particularit??i aglutinarea spermilor la animalele s?n?toase se

оnregistreaz? rar.

Metabolismul

Reprezint? procesul biologic fundamental prin care se asigur? energia

necesar? mobilit??ii ?i viabilit??ii spermilor. Substan?ele energetice se

g?sesc оn spermi sau оn plasma seminal?, ceea ce demonstreaz? existen?a a

dou? surse energetice. Astfel, s-a demonstrat c? produsele metabolice se

produc atвt la nivelul spermilor, cвt ?i оn plasma seminal?. Spermii pot

utiliza energia chimic? necesar? mobilit??ii ?i viabilit??ii оn mediul

anaerob, dar ?i оn cel aerob.

Metabolismul оn mediul aerob. La baza metabolismului aerob st? mecanismul

glicolitic. El se caracterizeaz? prin activitate respiratorie intens?

оnso?it? de diminuarea progresiv? a fructozei ?i apari?ia оn sperm? a

acidului lactic. Оn mediul aerob spermii folosesc ca substrat energetic

glucidele ?i оn primul rвnd, fructoza. Ca rezultat al metabolismului apare

acidul lactic. O parte din fructoz? este oxidat? pвn? la stadiul de CO2 ?i

H2O. Rezult? c? оn condi?ii de aerobioz? spermii manifest? ?i activitate

respiratorie (consum de oxigen), a c?rei intensitate depinde оn mare m?sur?

de concentra?ia spermei. Astfel, volumul de oxigen (mm3) consumat оn decurs

de o or? la temperatura de 20(C de c?tre 100 milioane de spermi variaz? оn

func?ie de specie:

La taur – 3,4

La berbec – 8,4

La arm?sar – 4,3

La vier – 7,2

Coborвrea temperaturii spermei pвn? la 10(C reduce intensitatea

activit??ii respiratorii de 2 ori. La temperatura de 0(C activitatea

respiratorie a spermilor se manifest? foarte slab. Cre?terea acidit??ii

mediului inhib? respira?ia, iar alcalinizarea mediului o intensific?.

Spermii u?or oxideaz? ?i sorbitolul, secretat de glandele seminale.

Acesta serve?te, de asemenea, ca surs? energetic? pentru spermi. Оn anumite

cantit??i sorbitolul оn spermi se formeaz? din fructoz? ?i glucoz?.

Deoarece fructoza se con?ine оn cantit??i mai mari оn sperma rumeg?toarelor

?i cantitatea de sorbitol este mai mare оn sperma acestor reproduc?tori: la

taur – 10-136 mg%, la berbec – 26-120 mg%, la vier – 6-18 mg% ?i la arm?sar

20-60 mg%.

Activitatea respiratorie la spermi se produce datorit? enzimelor оn

special sub influen?a citocromoxidazei. Оn prezent оn sperm? a fost

descoperit оntregul complex de fermen?i oxidan?i. Cantitatea enzimelor din

sperm? variaz? оn func?ie de specie: cantitatea enzimelor din sperma de

arm?sar ?i vier este de cвteva ori mai mare decвt din sperma

rumeg?toarelor.

De obicei, оn procesul de metabolism, spermii folosesc substan?ele

energetice (zah?rurile) care se g?sesc оn plasma seminal?; оn cazul

epuiz?rii rezervelor din sperm?, game?ii folosesc fosfolipidele care

constituie principala surs? de energie intracelular?. Mai mult se

utilizeaz? fosfolipidele din sperma berbecului, probabil de aceea c? оn

sperma acestuia rezervele de zah?r se epuizeaz? оn 3-6 ore.

Etapele mecanismului fosfolipidic decurg dup? urm?toarea schem? general?:

- degradarea hidrolitic? a fosfolipidelor;

- oxidarea acizilor gra?i.

Acest tip de metabolism оn care se folosesc numai substan?e energetice

intracelulare, denumit ?i metabolism endogen, nu este оnso?it de formarea

acidului lactic.

Spermii sunt celule care fac parte din anaerobii facultativi, adic?

game?ii se pot mi?ca atвt оn condi?ii de aerobioz?, cвt ?i оn condi?ii de

anaerobioz?.

Оn sperma masculilor de tip vaginal de оns?mвn?are natural? (taur,

berbec) se con?in cantit??i importante de zaharuri (pвn? la 1500 mg%), pe

cвnd оn sperma reproduc?torilor de tip uterin de mont? natural? se

eviden?iaz? numai urme de zah?r, de aceea spermii la aceste specii nu sunt

capabili, sau manifest? o capacitate slab? de glicoliz?.

Metabolismul оn mediul anaerob. Оn condi?ii de anaerobioz?, substratul

energetic al spermilor este preluat numai din mediul ambiant, adic? din

plasma seminal?. Ca ?i оn mediul aerob, spermii folosesc ca substrat

energetic monozaharidele: fructoza, glucoza ?i manoza, rolul cel mai

important avвndu-l fructoza. Оntre glicoliza aerob? ?i anaerob? exist?

urm?toarea deosebire esen?ial?: оn glicoliza aerob? o parte din acidul

lactic rezultat prin descompunerea monozaharidului este oxidat? mai departe

pвn? la ob?inerea de H2O ?i CO2, constituind prin aceasta o surs? de

energie suplimentar?, care duce la sc?derea consumului de monozaharide; оn

glicoliza anaerob? acidul lactic, care constituie produsul final al

glicolizei, nu mai sufer? оn continuare procesul de oxidare.

Оn sperma animalelor domestice, eliberarea de energie se face pe baza

proceselor oxidative ?i glicolitice. La taur, berbec ?i ?ap, fiindc? sperma

este bogat? оn glucide ?i s?rac? оn electroli?i, au loc ambele procese (de

intensitate egal?). La arm?sar, vier ?i cвine, specii la care sperma este

s?rac? оn glucide ?i bogat? оn electroli?i, predomin? procesele oxidative.

Intensitatea mecanismului glucolitic este mai mare la un pH de 7,6; оn

cazul acidul?rii mediului pвn? la pH 6,4 sau la alcalinizarea acestuia

procesul de glicoliz? sl?be?te.

Principalul glucid din sperm? este fructoza. Secretat? оn cea mai mare

parte de glandele seminale ea constituie sursa principal? de energie pentru

spermi. De aceea, оn spermii, care se g?sesc оn canalele ?i epididimul

testicular procesul de fructoliz? nu are loc.

La ad?ugarea оn sperm? a glucozei coeficientul de respira?ie cre?te, ceea

ce denot? intensificarea utiliz?rii zah?rului de c?tre spermi. Spermul este

o celul? cu permeabilitate ridicat? ?i permite trecerea din plasm? a

zah?rului, de aceea includerea оn compozi?ia mediilor de dilu?ie a

zah?rurilor prelunge?te viabilitatea game?ilor, prevenind totodat?

epuizarea rezervelor energetice proprii. Prin membrana celular? a spermului

u?or trece glucoza sau fructoza, mai greu trec dizaharidele ?i este

impermebil? pentru zaharuri fosforilate.

Din problemele complicate ale metabolismului spermilor, pentru aplicarea

practic? a оns?mвn??rilor artificiale este important c? game?ii mamiferelor

оn mediul ambiant sunt capabili s? consume oxigen ?i glucoz?, iar оn cazul

prezen?ei zah?rului ace?tea pot tr?i ?i se mi?ca ?i f?r? oxigen. Astfel, оn

condi?ii de anaerobioz? spermii tr?iesc mai mult decвt оn prezen?a

oxigenului. Pe aceast? capacitate a spermilor se bazeaz? metoda de p?strare

a spermei sub un strat de ulei de vazelin?, care limiteaz? aera?ia, iar

prin urmare ?i procesele de oxidare.

Odat? cu acumularea acidului lactic spermii trec оntr-o stare de

anabioz?; la alcalinizarea mediului ?i ridicarea temperaturii mobilitatea

game?ilor se restabile?te. Anabioza acid? poate fi folosit? la conservarea

spermei. Trecerea spermilor оn st?ri de anabioz? permite m?rirea termenului

de p?strare a spermei оn afara organismului pвn? la cвteva zile.

Prin оnc?lzire sau alcalinizarea mediului spermii se scot din starea de

anabioz?.

Dup? cum am men?ionat mai sus, una din caracteristicile principale ale

spermilor este mobilitatea, adic? capacitatea de a se mi?ca activ pe baza

energiei provenit? din mecanismul glicolitic ?i activitatea respiratorie.

Pentru a se mi?ca, spermii necesit? acid adenozin-trifosforic (ATP). Sperma

taurilor fertili con?ine 7-11 mg% de ATP. Sc?derea nivelului de ATP pвn? la

3 mg% reduce fecunditatea spermilor. Prin procesele de fructoliz? are loc

transformarea fructozei ce duce la apari?ia unei importante cantit??i de

energie chimic?. Aceasta se acumuleaz? sub form? de ATP, care ulterior,

prin desfacerea leg?turilor macroergice, furnizeaz? energie pentru

contractarea cozii spermului. Оn coada spermului a fost pus? оn eviden??

spermozina, analog al actomiozinei din mu?chi. Sub ac?iunea spermozinei,

care are propriet??i enzimatice se desfac leg?turile macroergice ale ATP,

din care apar acidul adenozin-difosforic ?i acidul fosforic; оn rezultatul

acestui proces spermii sunt asigura?i cu energie. Activitatea enzimatic? a

spermozinei este optim? la nivelul pH-ului de 8,3, de aceea, alcalinizarea

spermei intensific? mobilitatea spermilor. Adaosul de ATP оn sperm? nu

modific? mobilitatea spermilor deoarece membrana celulei spermatice nu las?

s? treac? acidul adenozin-trifosforic. Glucoza, ad?ugat? la sperm?,

amelioreaz? procesul de glicoliz?, iar prin urmare, ?i activitatea

respiratorie a spermilor, men?inвndu-se astfel mobilitatea lor.

Raportul dintre intensitatea proceselor de glicoliz? ?i activitatea

respiratorie a spermilor la animalele domestice determin? dou? tipuri de

sperm?:

- Sperm? care con?ine cantit??i mai mari de zaharuri ?i slab asigurat?

cu enzime cito-respiratorii. Spermii sunt capabili de glicoliz? ?i

activitate respiratorie оn m?suri egale. A?a tip de spermi este

caracteristic pentru tauri, berbeci ?i ?api;

- Sperm? care con?ine doar urme de zah?r, оn schimb este bine asigurat?

cu fermen?i cito-respiratori. Predomin? procesele de activitate

respiratorie; datorit? con?inutului redus de zaharuri se cheltuie оn

scopuri energetice, cu preponderen?? lipidele. Este caracteristic?

arm?sarilor, vierului ?i cвinelui.

Ac?iunea asupra spermilor a factorilor de mediu

Deoarece o mare varietate de factori fizico-chimici ?i biologici

afecteaz? grav viabilitatea spermilor, la prelevare ?i prelucrarea

materialului seminal trebuie s? se cunoasc? ac?iunea asupra game?ilor a

diferitor factori de mediu, cum ar fi: temperatura, lumina, presiunea

osmotic?, reac?ia mediului, flora bacterian? etc.

Temperatura. Viabilitatea ?i mobilitatea optim? a spermiilor se men?ine o

anumit? perioad? de timp la temperatura fiziologic?, de 37-38(C. Ridicarea

temperaturii pвn? la 40(C asigur? activizarea mobilit??ii game?ilor, оns?

brusc se reduce termenul de viabilitate al spermilor. La temperatura de

45(C game?ii mor datorit? coagul?rii proteinelor spermatice.

Coborвrea treptat? a temperaturii reduce activitatea cinetic? a celulelor

spermatice, deoarece are loc inhibarea (diminuarea) proceselor de

respira?ie ?i glicoliz?. La temperatura de 15(C mi?carea spermiilor devine

vibratorie, iar dup? r?cirea pвn? la +5(C mi?carea game?ilor оnceteaz? –

apare anabioza termic? a spermiilor. Exist? o rela?ie invers propor?ional?

оntre temperatura ?i termenul de p?strare a viabilit??ii spermiilor.

R?cirea spermei оntr-un interval de timp scurt, precum ?i trecerea brusc?

de la temperaturi ridicate la temperaturi coborвte provoac? la spermi ?ocul

termic (frigorific), exprimat prin pierderea capacit??ii fecundative de

c?tre game?i, apari?ia formelor teratologice de spermi ?i chiar moartea

acestora.

Exist? mai multe teorii ?i ipoteze referitoare la producerea ?ocului

termic, оns? nici una nu elucideaz? complet mecanismul apari?iei acestuia.

Se consider? c? un rol important оn acest sens оl au procesele de osmoz? ?i

difuzie din sperm?. Cu cвt aceste procese decurg mai lent, cu atвt

manifest?rile ?ocului sunt mai atenuate.

?ocul termic se manifest? deja la temperatura de +25-20(C, оns? spermii

sunt mai sensibili fa?? de acest fenoment la r?cirea spermei proasp?t

recoltat? mai jos de +18(C. De aceea, оn sala de recolt?ri ?i оn

laboratorul unde se lucreaz? cu sperma, temperatura nu trebuie s? fie sub

limita de +18(C.

Posibilitatea apari?iei ?ocului termic trebuie luat? оn seam? mai ales la

prelucrarea spermei de taur ?i berbec, care datorit? volumului mic al

ejaculatului, se r?ce?te mai repede.

Оn practica оns?mвn??rilor artificiale, pentru atenuarea ?ocului termic

se folose?te g?lbenu?ul de ou de g?in?. Lecitina, con?inut? оn g?lbenu?, se

absoarbe la suprafa?a game?ilor ?i formeaz? o pelicul?, care protejeaz?

membrana celular? a spermiului ?i оl face s? reziste la ac?iunea ?ocant? a

frigului. Alt? metod? de prevenire a ?ocului termic este coborвrea treptat?

a temperaturii pвn? la +4-2(C, care face posibil? adaptarea spermiilor la

regimul de temperatur? dat.

Punerea spermiilor оn condi?ii de anabioz?, prin crearea unor temperaturi

sc?zute, st? la baza conserv?rii materialului seminal prin refrigerare sau

congelare. Dup? reanimare, prin ridicarea temperaturii, game?ii о?i

restabilesc mobilitatea ?i capacitatea fecundant?.

Lumina. Razele solare directe omoar? spermii оn timp de 20-40 minute.

Lumina difuz? nu influen?eaz? viabilitatea game?ilor. Prin urmare, la

prelevarea ?i procesarea materialului seminal se evit? ac?iunea asupra

ejaculatelor, a razelor solare directe.

Reac?ia mediului. Este proprietatea fizico-chimic? a spermei care

reprezint? gradul de aciditate sau concentra?ia ei оn ioni de hidrogen.

Оntre pH-ul spermei, concentra?ie ?i metabolism exist? o strвns? corela?ie.

Astfel оn sperma deas? de berbec ?i taur pH-ul are tendin?? de aciditate

(6,6-6,9), ca rezultat al metabolismului cumulat оn acid lactic al

spermiilor, оn timp ce la sperma rar? de arm?sar ?i vier pH-ul este u?or

alcalin (7,0-7,9), din cauza num?rului redus de game?i care elibereaz? mai

pu?in acid lactic.

Glucoza este considerat? ca surs? principal? de energie a spermiilor atвt

оn mediul aerob cвt ?i оn cel anaerob; la sperma cu o concentra?ie ridicat?

оn fructoz? se constat? diminuarea оntr-un timp foarte scurt al pH-ului dat

de acumularea acidului lactic: la valoarea pH-ului de 6,3-6,4 apare

anabioza acid? a spermiilor. Acest principiu este pus la baza conserv?rii

spermiilor. Acest principiu este pus la baza conserv?rii spermei la

temperatura camerei (+16-18(C) ?i оn medii u?or acide (prin barbotarea

mediilor cu CO2).

Cre?terea оn continuare a acidit??ii (pH<6,2) datorit? acumul?rii ionilor

de hidrogen determin? moartea spermiilor prin distrugerea tegumetnului

lipoproteic, dispari?ia sarcinii electrice negative ?i aglutinarea

acestora.

Deplasarea pH-ului оn sensul alcaliniz?rii, ini?ial activizeaz?

mobilitatea game?ilor, iar mai tвrziu ace?tea mor.

Carbona?ii, fosfa?ii ?i citra?ii sunt elementele care formeaz? sistemul

tampon al spermei, datorit? c?ruia game?ii sunt capabili s? reziste o

anumit? perioad? de timp la modific?rile pH-ului.

Presiunea osmotic?. Presiunea osmotic? a spermei este constant? ?i se

apropie de cea a sвngelui. Plasma seminal? este izotonic? cu aceea a

spermiului, оntrucвt presiunea osmotic? a ei este egal? cu presiunea

osmotic? din interiorul gametului.

Spermii sunt foarte sensibili fa?? de modific?rile presiunii osmotice,

adic? fa?? de concentra?iile substan?elor din lichidul оn care se g?sesc.

De aceea, este necesar s? se ?in? seama la stabilirea mediilor de dilu?ie,

оntrucвt modificarea acestora spre hipotonie sau spre hipertonie, fa?? de

presiunea osmotic? a plasmei seminale, duce la mic?orarea viabilit??ii ?i

la moartea spermiilor.

Indiferent de situa?ie, se impune ca diluan?ii pentru conservarea spermei

s? fie izotonici cu spermii ?i ca acestea s? nu vin? оn contact cu apa.

Pentru sperm? sunt izotonice solu?iile de clorur? de sodiu de 1%,

bicarbonat de sodiu de 1%, citratul de sodiu de 3%, glucoza de 6,4% etc.

Flora microbian?. Exist? o corela?ie direct? оntre gradul de contaminare

a spermei cu microbi ?i fungi, calitatea materialului seminal ?i

fecunditatea (rata concep?iei) la animale. Оn condi?ii naturale, la

reproduc?torii s?n?to?i, оn tubii seminiferi, canalul epididimar, canalul

deferent ?i por?iunea incipient? a uretrei microorganismele lipsesc. Оns?,

datorit? contactului pe care sperma o are, оn timpul ejacul?rii cu diferite

segmente ale aparatului urogenital sau cu diferite aparate ?i instrumente

оn timpul examin?rii ?i prelucr?rii, la care se poate ad?uga influen?a

atmosferei s?lilor de recoltare, este imposibil de a se ob?ine un material

seminal steril.

Stabilirea celor mai importante locuri la nivelul c?rora sperma poate fi

poluat? microbian creeaz? posibilit??i reale pentru limitarea infect?rii

materialului seminal cu germeni patogeni sau condi?ionat patogeni. Aceast?

ac?iune, la care se adaug? ?i aseptizarea realizat? prin diferite

antibiotice ?i sulfamide ce se introduc оn diluan?ii pentru sperm?, are

repercusiuni directe asupra p?str?rii viabilit??ii spermiilor оn condi?iile

conserv?rii оndelungate.

Оn general, sursele de contaminare ale spermei pot fi externe ?i interne.

Mediul оnconjur?tor, оn care se efectueaz? recoltarea ?i prelucrarea

spermei, reprezint? una din cele mai importante surse de contaminare. Cele

mai frecvente surse externe sunt: atmosfera din ad?posturile

reproduc?torilor, s?lile de recoltare ?i laboratoarele, precum ?i

instrumentele cu care se recolteaz? ?i se efectueaz? examinarea ?i

prelucrarea spermei.

Num?rul de germeni din ad?posturile pentru reproduc?tori variaz? mult, оn

func?ie de o serie de factori: curen?i de aer, mi?carea animalelor,

umiditate, felul a?ternului. Оn general, num?rul de microorganisme din

ad?posturile de taurine este оntre 120 ?i 2500/m3 de arer. Оn condi?ii de

igien? necorespunz?toare num?rul microbilor atinge 1,6milioane/m3.

Sursele interne de contaminare a materialului seminal о?i au originea mai

ales la nivelul organelor aparatului genital. Astfel, flora bacterian?

nepatogen? ?i patogen?, specific? ?i nespecific? din sperm? reflect? gradul

de contaminare a aparatului genital.

C?ile de contaminare a organelor genitale ?i deci a spermei pot fi:

. calea hematogen? – principala оn contaminarea cu leptospire sau cu

Brucella;

. calea canalicular? – principala cale de contaminare a glandelor anexe,

a epididimului ?i uneori chiar a testiculelor.

Furoul poate fi surs? important? de infec?ie ascendent?, mai ales la

vier, datorit? particularit??ilor anatomice ale acestuia.

Dintre germenii nepatogeni оn sperm? se identific? Streptococi,

diplococi, stafilococi etc. Dac? rezisten?a animalului scade, germenii pot

deveni patogeni.

Germenii patogeni nespecifici din sperm? sunt E. coli, Corynebacterium

piogenes, Pseudomonas, Stafilococus piogenes, germenii din genul Proteus.

Germenii din genul Proteus, E. coli ?i Pseudomonas, оn asocia?ie cu

stafilococul piogen, determin? o propor?ie ridicat? de anomalii morfologice

?i sc?derea capacit??ii fecundante a spermei; pe lвng? importante

modific?ri enzimatice, ace?tea pot infecta ?i femelele, prin оns?mвn??ri

artificiale.

Germenii din flora bacterian? specific? prezint? un tropism particular

pentru aparatul genital mascul, оn aceast? grup? fiind оncadra?i Brucella

abortus, Vibrio foetus, Trichomonas foetus, Listeria monocytogenes, uneori

?i Mycobacterium tuberculosis. Оns?mвn?area femelelor cu astfel de sperm?

contaminat? conduce la apari?ia infec?iilor genitale.

Deseori оn sperm? sunt descoperi?i fungi patogeni (Candida albicans,

Aspergillus, Apsidia, Mucor etc.) care favorizeaz? apari?ia endometritelor,

iar оn cazul instal?rii gesta?iei pot provoca moartea produ?ilor

concep?ionali.

Ac?iunea substan?elor chimice. Majoritatea substan?elor chimice sunt

toxice pentru spermi. Dintre substan?ele neorganice mai toxice sunt

s?rurile ?i oxizii metalelor grele (mercur, plumb) care blocheaz? sistemele

enzimatice ale game?ilor. Sunt periculo?i pentru spermi de asemenea ?i

oxizii zincului, aluminiului, ferului, cuprului etc., de aceea оn practica

оns?mвn??rilor artificiale se folosesc instrumente nichelate sau

confec?ionate din sticl? ?i material plastic, iar sticl?ria – din sticl?

neutr?.

Vaporii de creolin?, lizol, terebentin?, eter, xeroform, iodoform ?. a.

au o ac?iune nociv? asupra spermiilor chiar de la distan??. Trebuie de luat

оn seam?, de asemenea, ac?iunea nefavorabil? asupra spermiilor a fumului de

tutun, a parfumului, precum ?i a mirosului de ceap? ?i usturoi.

O ac?iune foarte toxic? asupra game?ilor exercit? detergen?ii, acizii

neorganici, un ?ir de acizi organici ?i oxidan?ii.

Mai pu?in toxice pentru spermi sunt nitrofuranele. Sulfamidele ?i

antibioticele au o ac?iune relativ inofensiv? asupra spermiilor, de aceea

оn cantit??i admisibile se adaug? оn mediile de dilu?ie pentru sperm?.

Nec?tвnd c? оn practica оns?mвn??rilor artificiale este contraindicat?

aplicarea remediilor dezinfectante, totu?i pentru dezinfec?ia

instrumentelor se folosesc substan?e de acest fel. Mai bine venit оn acest

sens s-a dovedit a fi alcoolul etilic. Spre deosebire de alte substan?e

dezinfectante, acesta repede se evapor? ?i se dizolv? bine оn ap?. Cu

alcool de 70% se dezinfecteaz? utilajul, dispozitivele pentru recoltarea

spermei, precum ?i instrumentarul pentru оns?mвn?area artificial?.

R?m??i?ele de alcool r?mase pe instrumentar dup? dezinfec?ie se оnl?tur?

cu un tampon de vat? оmbibat оn solu?ie de clorur? de sodiu de 1%.

Bazele ?tiin?ifice ale recolt?rii spermei de la masculi

Activitatea de reproducere la masculi este generat? de reflexele sexuale:

de apropiere, erec?ie, salt ?i оmbr??i?are, intromisiune ?i ejaculare.

Modul de manifestare a reflexelor sexuale are un rol important оn

desf??urarea proceselor de reproducere.

Evolu?ia normal? a reflexelor sexuale are ca urmare eliminarea unei

sperme оn cantitate normal? ?i de calitate superioar?. Dereglarea sau

excluderea unuia din reflexele sexuale are drept consecin?? imposibilitatea

manifest?rii celorlalte reflexe sau elaborarea unei sperme calitativ

inferioare ?i оn cantitate mai mic?.

Reflexele sexuale, dup? cum se ?tie, fac parte din grupa reflexelor

оnn?scute sau necondi?ionate. Desf??urarea lor, deci actul sexual оn

totalitate, se produce sub influen?a sistemului neuroendocrin. O

contribu?ie important? оn reglarea normal? a proceselor reproductive o au

hormonii sexuali, care men?in reactivitatea sistemului nervos ?i stabilesc

un anumit grad de excitabilitate.

Оn timpul vie?ii animalului, peste reflexele necondi?ionate se suprapun

reflexele condi?ionate sau dobвndite. Ele se formeaz? sub influen?a

condi?iilor de via?? ale reproduc?torului (alimenta?ie, оntre?inere,

exploatare), le оnt?resc pe cele necondi?ionate ?i asigur? labilitatea

comportamentului sexual al masculului, adic? adaptarea celui din urm? la

noile condi?ii de reproduc?ie.

Оn centrele de оns?mвn?are artificial?, la o activitate sexual?

desf??urat? оn condi?ii favorabile are loc formarea ?i consolidarea

reflexelor sexuale pozitive, pe cвnd nerespectarea sistematic? a

condi?iilor оn timpul prelev?rii spermei (existen?a de zgomote, prezen?a

unor persoane str?ine, schimbarea tehnicianului recoltator ?i a locului

unde se face recoltarea) determin? suprapunerea reflexelor condi?ionate

negative, care fac dificil? recoltarea materialului seminal.

La masculii animalelor agricole ?i mai ales la tauri ?i vieri u?or se

formeaz? ?i se оnt?resc reflexe sexuale condi?ionate prin prezen?a unor

femele care nu sunt оn c?lduri, unor masculi ?i chiar unor manechine care

nu se aseam?n? neap?rat cu femelele din specia respectiv?.

Diferen?ierea neоnsemnat? оn comportamentul sexual al masculilor ?i оn

special nespecificitatea reflexului de salt ?i оmbr??i?are precum ?i

crearea unor condi?ii similare cu cele din timpul intromisiunii fac

posibil? recoltarea spermei de la reproduc?tori; prin urmare la baza

prelev?rii spermei de la masculi st? formarea ?i оnt?rirea reflexelor

condi?ionate pozitive.

Principii ?i metode de recoltare a spermei

Prelevarea spermei const? оn provocarea artificial? a ejacul?rii, f?r? a

avea loc actul sexual оntre mascul ?i femel?. Fiind o opera?iune foarte

important?, mul?i cercet?tori au c?utat s? amelioreze metodele de colectare

a spermei, f?r? s? prejudicieze s?n?tatea masculului. Оn afar? de aceasta,

metodele de recoltare a spermei trebuie s? asigure colectarea ejaculatului

f?r? pierderi, f?r? afectarea spermilor, precum ?i asigurarea unei calit??i

sanitare оnalte a materialului seminal.

Metodele existente de recoltare a spermei de la reproduc?tori se оmpart

оn:

. metode uretrale, ce permit ob?inerea spermei nemijlocit din uretra

masculului;

. metode vaginale, care ?in de colectarea spermei din vaginul femelei

dup? actul montei.

Metodele uretrale de recoltare a spermei

Recoltarea spermei cu vaginul artificial

Оn prezent este cea mai r?spвndit? form? pentru recoltarea spermei de la

reproduc?torii animalelor agricole. Vaginul artificial pentru prima dat? a

fost inventat de cercet?torul italian Giuseppe Amantea (1914), iar ulterior

a suferit modific?ri ?i оmbun?t??iri оn vederea adapt?rii lui pentru

recoltarea spermei la toate speciile (Walton, Ivanov, Milovanov, Comisarov,

Lipatov, Rodin).

Principiul recolt?rii spermei cu vaginul artificial const? оn asigurarea

condi?iilor existente оn vaginul natural al femelei оn c?lduri:

temperatur?, presiune, lubrifiere.

Vaginul artificial este alc?tuit din urm?toarele p?r?i:

. un tub cilindric rigid sau semirigid confec?ionat din cauciuc (taur,

vier), ebonit? (berbec) sau tabl? (arm?sar);

. o c?ma?? sub?ire de cauciuc;

. un pahar colector.

Tubul vaginal pe lungimea lui prezint? un orificiu astupat cu un dop sau

un robinet de ebonit? ?i un mвner pentru fixarea vaginului оn timpul

recolt?rii (la arm?sar).

Оn vaginul artificial pentru tauri se folosesc pahare colectoare din

sticl? cu pere?ii dubli sau colectoare de o singur? оntrebuin?are,

confec?ionate din polietilen?, оn form? de con.

Оn vaginul artificial pentru berbeci se folosesc pahare colectoare din

sticl? cu pere?ii dubli sau simpli. Paharele colectoare cu pere?ii dubli,

la un cap?t au o depresiune оn form? de con, pentru sperm?, iar la cap?tul

opus au o adвncitur? оn form? de pвlnie, cu un orificiu pentru a turna ap?

cald? оn spa?iul dintre pere?i: 50ml оn paharul colector pentru vaginul

berbecului ?i 100ml pentru vaginul taurului. Temperatura apei turnate

trebuie s? fie de 35-40(C, iar оn paharul colector, оn momentul recolt?rii

spermei, dup? оnc?lzirea pere?ilor lui, de 30-35(C. Dup? umplerea paharului

colector cu ap?. Orificiul se astup? cu un dop de cauciuc.

Paharele colectoare cu pere?ii dubli protejeaz? sperma de r?cirea brusc?

?i sunt folosite cвnd temperatura este mai joas? de +18(C.

Оn calitate de pahar colector оn vaginul artificial pentru vieri se

folose?te un borcan de sticl? de 500-1000ml. Оn borcan se monteaz? un

filtru de mas? plastic? pentru filtrarea secretului glandelor bulbo-

uretrale.

Paharul colector pentru vaginul artificial al arm?sarilor este

confec?ionat din cauciuc.

Preg?tirea vaginului artificial

Asamblarea vaginului se face prin introducerea c?m??ii vaginale оn

lumenul tubului vaginal ?i r?sfrвngerea ei peste capetele acestuia. Оntre

cele dou? componente se creeaz? astfel un spa?iu care este umplut cu ap?

cald? ?i aer (la unele specii). Pentru fixarea c?m??ii se folosesc inele de

cauciuc la ambele capete.

C?ma?a vaginului trebuie moderat intens? оn a?a fel, оncвt s? se creeze

cute longitudinale. Cutele helicoidale оmpiedic? intromisiunea ?i

desf??urarea corect? a reflexelor sexuale.

Sp?larea ?i dezinfectarea vaginului se face cu ajutorul unor perii cu

coad? lung?, cu ap? c?ldu??, оn care se poate ad?uga o cantitate mic? de

bicarbonat de sodiu (2-3%), se cl?tesc cu ap? curg?toare. Sterilizarea

vaginului se face, apoi prin autoclavare. Оn centrele de reproduc?ie

fiecare reproduc?tor are dou? vagine artificiale, care dup? sterilizare se

p?streaz? оn dulapuri-termostate la temperatura de 42(C, urmвnd s? se

preg?teasc? оnainte de recoltare.

Prin orificiul din peretele tubului vaginal se introduce ap? cald? оn a?a

fel, оncвt оn timpul recolt?rii temperatura interioar? оn vaginul

artificial s? fie de 40-42(C.

Cantitatea de ap? turnat? оn vagin ?i temperatura ei la diferite specii de

reproduc?tori

|Reproduc?torul |Modelul vaginului |Cantitatea de ap?,|Temperatura apei, |

| | |ml |(C |

|Taur |Scurt, de cauciuc |300 |60-65 |

|Berbec |De ebonit? |150-180 |50-55 |

|Vier |De cauciuc |300-400 |60-65 |

|Arm?sar |De tabl? |1500-1800 |50-60 |

Presiunea este creat? de apa cald? ?i de aerul care se introduce printr-

un dispozitiv din ebonit?, de forma unui robinet ata?at la dopul vaginului.

Lubrifierea c?m??ii vaginale, prin care se imit? mucusul estral, se

realizeaz? prin ungerea acesteia cu diluant steril pentru sperm?. La unul

din capetele vaginului artificial se ata?eaz? paharul colector, care la

taur se fixeaz? cu un inel de siguran??, pentru a nu fi azvвrlit оn timpul

recolt?rii.

Este strict necesar ca recoltarea spermei cu vaginul artificial s? se

fac? оn condi?ii igienice, pentru a se evita contaminarea materialului

seminal cu diferi?i agen?i infec?io?i ?i parazitari.

Recoltarea spermei cu vaginul artificial se face fie pe femele оn

c?lduri, fie pe femele care nu sunt оn c?lduri, pe al?i masculi fie pe

manechine. Opera?ia de prelevare se efectueaz? оn sala de recoltare.

Recoltarea spermei prin masajul ampulelor canalelor deferente. La tauri,

оnainte de recoltarea spermei, perii de pe furou se tund. F?r? contactul

prealabil al taurului cu vaca, recoltarea spermei este imposibil?. De aceea

taurul este contactat cu femela pentru excita?ia sexual?, sub ac?iunea

c?reia sperma din epididimul testicular se deplaseaz? оn ampulele canalelor

deferente. Ulterior, mвna lubrefiat? se introduce оn intestinul rect, se

pip?ie gвtul vezicii urinare ?i ampulele canalelor deferente, amplasate

anterior de glandele seminale. Оn urma mi?c?rilor de netezire a dilat?rilor

ampulare ?i a glandelor anexe are lor ejacularea.

Recoltarea spermei prin fistula uretral? prezint? interes teoretic ?i

practic. Metoda este practicat? mai mult la arm?sari ?i permite recoltarea

unei sperme absolut sterile cu un poten?ial оnalt de fecunditate.

Reproduc?torii cu fistule uretrale pot fi utiliza?i оn reproduc?ie timp

оndelungat.

Pentru recoltarea spermei prin fistul? se execut? uretrostomia perineal?.

Opera?ia se face оn a?a fel, оncвt cap?tul interior al fistulei s? se

situeze la nivelul plan?eului bazinului, оntre tuberozit??ile sciatice. La

cвteva zile dup? opera?ie arm?sarii se adapteaz? la condi?iile noi; pentru

actul mic?iunii ei accept? poza caracteristic? iepelor, оn a?a fel оncвt nu-

?i ud? membrele cu urin?. La trei-patru s?pt?mвni dup? opera?ie

reproduc?torul poate fi folosit pentru recoltarea spermei.

Оnainte de recoltarea spermei baza cozii se оnf??oar? cu o band? de

tifon, iar marginile fistulei se prelucreaz? cu un tampon оmbibat cu o

solu?ie de acid boric, ser fiziologic de clorur? de sodiu sau cu alcool de

50-60%. Оn momentul saltului arm?sarului pe iapa оn c?lduri, coada

masculului se d? оntr-o parte, iar la fistul? se ata?eaz? un vas steril. Оn

urma ejacul?rii sperma se acumuleaz? оn vasul al?turat.

Recoltarea spermei prin masturba?ie a fost aplicat? pentru prima dat? de

c?tre Spallanzani, la cвine. Ejacularea se produce оn urma presiunii

mecanice asupra penisului. Prin acest procedeu se poate recolta sperma de

la cвine ?i vier. Se execut? cu degetele, prin traversul furoului, masaje,

mai ales la extremitatea penisului, unde se g?sesc mai multe termina?ii

nervoase. Penisul intr? оn erec?ie, ?i dup? 10-12 min. masculul ejaculeaz?.

Recoltarea spermei prin masaj abdominal d? rezultate bune la coco?i.

Pentru reu?ita opera?iei, coco?ul este conten?ionat de un ajutor, оntr-o

pozi?ie convenabil?. Se efectueaz? cu degetul mare ?i cel ar?t?tor de la

mвna dreapt? un masaj sub forma unor compresiuni, оn sens cranio-caudal de

la stern pвn? la regiunea ischio-pubian?. Cu degetele corespunz?toare de la

mвna stвng? operatorul apas? din cвnd оn cвnd pe pere?ii cloacei.

Recoltarea spermei cu aparatul electro-ejaculator. Metoda se bazeaz? pe

excita?iile produse de curentul electric asupra centrului ejaculator din

m?duva lombar?, оn urma c?reia se produc contrac?ii ale musculaturii netede

din pere?ii c?ilor spermatice ?i are loc ejacularea. Electro-ejacularea se

poate aplica la berbec, taur ?i p?s?ri.

Metodele vaginale de recoltare a spermei

Recoltarea spermei cu ajutorul buretului. Metoda era folosit? оn primii

ani de stabilire a оns?mвn??rilor artificiale, la recoltarea spermei de la

tauri, berbeci ?i arm?sari. Esen?a metodei const? оn folosirea unui burete,

care, dup? o prelucrare respectiv?, se introduce оn vaginul unei femele оn

c?lduri, dup? ce se admite actul montei. Dup? ejaculare buretele se extrage

din vagin ?i se scurge sub o pres? special?. Metoda folosirii buretelui la

recoltarea spermei are urm?toarele neajunsuri:

. buretele, ca corp str?in, poate s? deregleze dinamica ejacul?rii,

determinвnd inhibi?ia reflexelor sexuale ?i, оn cele din urm?,

diminuarea volumului ejaculatului;

. tehnica preg?tirii buretelui este complicat?; pentru aceste scopuri

este necesar? o prelucrare special?;

. оn urma pres?rii buretelui, mul?i spermi se traumeaz?;

. buretele introdus оn vagin absoarbe cantit??i considerabile de mucus

vaginal care influen?eaz? negativ viabilitatea spermilor.

Metoda recolt?rii spermei cu speculumul vaginal

Sperma se aspir? din vaginul femelei dup? actul montei cu ajutorul

speculumului vaginal ?i seringii. Aceast? metod? se aplic? la vaci, oi ?i

iepe; la cabaline colectarea spermei este posibil? numai cвnd canalul

cervical este оnchis.

Metoda vaginal? de recoltare a spermei este simpl?, оns? nu ?i lipsit? de

neajunsuri:

. o parte din sperm? se pierde printre pliurile mucoasei vaginale;

. ejaculatul se amestec? cu mucus vaginal, care reduce calitatea

materialului seminal.

Multe din metodele de recoltare a spermei descrise mai sus, cum sunt

prelevarea cu ajutorul buretelui, cu speculumul vaginal, prin fistul? etc.

au ast?zi mai mult o valoare istoric? ?i se folosesc оn mod excep?ional оn

cazul оn care procedeele curente de recoltare nu dau rezultate.

Оn prezent, la majoritatea speciilor de animale, recoltarea spermei se

realizeaz? cu ajutorul vaginului artificial. Оn afar? de aceast? metod? se

mai folosesc: electroejacularea (la berbec, taur, cвine, p?s?ri); masajul

abdominal (la p?s?ri); masajul ampulelor canalelor deferente ?i al

glandelor seminale (la taur); masturba?ia (la vier ?i cвine).

Particularit??i de recoltare, pe specii

Recoltarea spermei la taur

Pentru recoltarea spermei la taur se pot folosi trei metode:

. vaginul artificial;

. electroejacularea;

. masajul ampulelor canalelor deferente ?i alveziculelor seminale.

Metoda vaginului artificial

Aceast? tehnic? de recoltare permite ob?inerea unui ejaculat concentrat,

nepoluat, cu оnsu?iri asem?n?toare celui natural ?i f?r? a necesita un

personal de calificare оnalt? sau precau?ie deosebit? оn manipularea

taurilor.

Prelevarea spermei se efectueaz? оn sala de recoltare, special amenajat?,

dup? dou? ore de la hr?nire ?i ad?pare. Vaginul pentru recoltarea spermei

la taur este adaptat оn func?ie de m?rimea penisului ?i este individual

pentru fiecare reproduc?tor.

Оn ultimul timp se utilizeaz? dispozitive cu dimensiuni mai reduse, de 30

cm lungime pentru masculii adul?i ?i de 26 cm pentru taurii tineri.

Ejacularea se realizeaz? оn paharul colector de o singur? оntrebuin?are de

form? tronconic?, din polietilen?, protejat termic.

La taurine, declan?area reflexului ejacul?rii depinde оn principal de

asigurarea factorului temperatur?.

Stimularea sexual? a taurilor оnainte de recoltare se realizeaz? prin

plimbarea acestora «оn cerc» оn apropierea s?lii de recoltare, re?inerea

masculilor cвteva momente оnaintea saltului, efectuarea unui sau a dou?

salturi оn gol pentru donatorii mai pu?in preg?ti?i, sau schimbarea

taurilor manechini. Оn absen?a libidoului se indic? palparea transrectal? a

aparatului genital sau prezen?a unei femele оn c?lduri; saltul acesteia pe

mascul reprezint? pentru el un stimul sexual foarte puternic.

Electroejacularea se aplic? la taurii tineri, la care recoltarea se face

cu u?urin??, la masculii cu un libidou sc?zut sau la cei cu impoten?? de

copula?ie, uneori chiar la cei destina?i montei naturale pentru aprecierea

calit??ii spermei.

Metoda utilizeaz? dispozitive anale, cu lungimea de 30-35 cm ?i diametrul

cuprins оntre 6 ?i 9 cm, izolate electric pe toat? lungimea, cu excep?ia

extremit??ii interne, care are trei electrozi, orienta?i longitudinal ?i

pozi?iona?i ventral.

Se mai utilizeaz? un electrod de form? inelar?, care se introduce pe

degetul ar?t?tor, protejat de m?nu?a de cauciuc. Operatorul fixeaz? acest

dispozitiv la baza ampulelor canalelor deferente sau deasupra prostatei.

Оn preg?tirea taurului donator sunt necesare urm?toarele:

. conten?ia ferm? оntr-un travaliu care оmpiedic? alunecarea, c?derea

din timpul aplic?rii curentului electric;

. vidanjarea de fecale a ampulei rectale ?i cur??irea electrozilor,

ambele оn scopul realiz?rii unui bun contact electric al

dispozitivului cu peretele rectului;

. tunderea perilor prepu?iali, perierea ?i sp?larea zonei оnvecinate,

apoi uscarea acesteia;

. ob?inerea unui ejaculat complet, de bun? calitate, este condi?ionat?

de excitarea sexual? a donatorilor sau de masarea transrectal? a

glandelor anexe ale aparatului genital оnainte de recoltare.

Perioadele de stimulare electric? nu trebuie s? dep??easc? 2-3 secunde

atunci cвnd animalul se afl? оn apnee, acestea alterneaz? cu pauze de 1

secund?. Оn mod obi?nuit sunt necesare 4-19 reprize de stimulare pentru

realizarea erec?iei ?i exteriorizarea penisului ?i 18-35 pentru ejaculare

complet?; se folose?te o surs? de curent electric cu frecven?a de 30-40

cicluri ?i o tensiune de 15-20 vol?i. Dup? realizarea erec?iei, m?rirea

tensiunii curentului electric aplicat gr?be?te ejacularea.

Оn timpul electroejacul?rii taurul este agitat, manifest? contrac?ii

tetaniforme ?i cifoze.

Erorile оn aplicarea electroejacul?rii ?i modalitatea de corectare se

refer? la:

- absen?a erec?iei – se modific? pozi?ia dispozitivului anal sau se

оmpinge оnainte flexura sigmoidal? a penisului, ac?ionвnd оnapoia

pungilor testiculare;

- o stimulare prea frecvent? a taurului оn faza incipient? a

electroejacul?rii se soldeaz? cu ob?inerea de lichid seminal;

- aplicarea unor stimuli electrici cu parametrii prea mari va determina

o preerec?ie ?i pierderea ejaculatului оn prepu?iu.

- Izolarea electric? defectuoas? a dispozitivului anal, pozi?ionarea sa

lateral?, pot induce contractura musculaturii membrului posterior

ipsilateral prin excitarea nervului ischiatic. Unii tauri se оnclin?

pe o parte ?i fac extensie pe membrul posterior.

Masajul ampulelor canalelor deferente ?i al veziculelor seminale

Aceast? tehnic? are acelea?i indica?ii ca ?i electroejacularea.

Preg?tirea reproduc?torului este identic? cu cea a electroejacul?rii;

conten?ia taurului, tunderea perilor prepu?iali, toaleta furoului.

Se vidanjeaz? ampula rectal? ?i se trece apoi la identificarea

veziculelor seminale ?i ampulelor canalelor deferente. Masajul se

efectueaz? оn sens cranio-caudal pe o distan?? de aproximativ 30 cm, timp

de 3-5 minute, dup? care, de obicei, se produce ejacularea. Оn timpul

elimin?rii spermei, testiculele sunt u?or retrase spre inelul inghinal, iar

glandul iese par?ial din furou, f?r? ca penisul s? intre оn erec?ie.

Metoda este practic? ?i avantajoas?, nu necesit? condi?ii speciale de

recoltare, dar ea poate fi aplicat? numai de speciali?ti cu cuno?tin?e bune

оn topografia organelor aparatului genital mascul.

Factorii care limiteaz? extinderea ?in de urm?toarele:

. Unii tauri nu r?spund pozitiv la aceast? metod?. Оn cazul cвnd nu se

ob?ine eliminarea spermei оn 8-10 minute, se recomand? s? se renun?e

la masaj ?i opera?iunea s? fie repetat? оn ziua urm?toare;

. Contactul materialului seminal cu mucoasa prepu?ial? poate determina

contaminarea cu microbi a materialului seminal;

. Masajul intrapelvian al diferitelor segmente ale aparatului genital

poate provoca urinarea ?i compromiterea astfel a ejaculatului.

Recoltarea spermei la arm?sar

Recoltarea spermei de la arm?sar impune prezen?a unei femele оn c?lduri

naturale sau provocate prin injectarea a 10-20 mg estradiol, cu 24-48 ore

оnainte de recoltare, deoarece se cunoa?te c? recoltarea spermei prin

metode solitare este imposibil? la aceast? specie.

Prelevarea artificial? a materialului seminal la arm?sar urm?re?te s?

fac? posibil? examinarea calit??ii de reproduc?tori a masculilor afla?i оn

depozite ?i mai rar, оn scopul efectu?rii оns?mвn??rilor artificiale.

Factorii limitativi pentru extinderea metodei sunt:

. aspectul neomogen al ejaculatului care se datoreaz? componentei

spermatice cu vвscozitate оnalt? (secre?ie a veziculelor seminale,

care trebuie оndep?rtat? оnaintea prelucr?rii);

. spermii cabalinelor prezint? o sensibilitate «in vitro» deosebit?,

fapt care afecteaz? posibilitatea conserv?rii spermei pe termen mediu

sau lung;

. recoltarea spermei prezint? un grad ridicat de risc pentru personalul

recoltator;

. poluarea frecvent? a ejaculatului cu secre?iile prepu?iale, care sunt

foarte abundente.

Materialul seminal de la arm?sar se ob?ine prin utilizarea vaginului

artificial sau prin metoda fistulei uretrale (descris? anterior).

Metoda vaginului artificial

Vaginul artificial pentru arm?sar se deosebe?te de cel utilizat la alte

specii prin dimendsiunile mai mari. Tubul vaginal este confec?ionat din

tabl? zincat?, aluminiu sau mase plastice, avвnd lungimea de 55 cm,

diametrul interior la un cap?t de 16 cm, iar la cel?lalt de 13 cm. Corpul

vaginului este prev?zut cu un mвner ce serve?te la manipularea

dispozitivului.

Preg?tirea pentru recoltare const? оn sp?larea ?i dezinfectarea riguroas?

a penisului ?i furoului.

Preg?tirea partenerei pentru recoltare const? оn conten?ionarea acesteia

cu ajutorul platlogelor ?i iava?alei; baza cozii se оnf??oar? cu o band? de

tifon. Arm?sarul este introdus оn sala de recoltare de doi оngrijitori cu

ajutorul a dou? pene de c?p?stru. Tehnicianul ce recolteaz? sperma, se

a?eaz? оn partea dreapt? a iepei ?i ?ine cu mвna dreapt? vaginul artificial

sprijinit de grupa acesteia sub un unghi de 35-40(C. Cвnd arm?sarul face

saltul, operatorul cu mвna stвng? prinde penisul de la baz? ?i оl dirijeaz?

оn lumenul vaginului. Dup? ejaculare vaginul artificial оmpreun? cu penisul

se dirijeaz? cu paharul colector оn jos, pentru ca sperma s? se scurg? pe

pere?ii ei. Оn a?a pozi?ie vaginul artificial se ?ine pвn? se termin?

eliminarea spermei. Eliminarea spermei la arm?sar este оnso?it? de

оncetarea mi?c?rilor de copula?ie ?i a contrac?iei ritmice a mu?chilor

bazei cozii. Ejacularea la arm?sar dureaz? 10-20 secunde, iar volumul

ejaculatului constituie 50-100 ml.

Dup? recoltare sperma se filtreaz? printr-un tifon steril, pentru

оndep?rtarea smegmei ?i masei gelatinoase existente оn ejaculat (secre?ia

veziculelor seminale).

Recoltarea spermei la vier

La vier sperma poate fi recoltat? cu vaginul artificial ?i prin

masturba?i (metoda manual?). Spre deosebire de alte specii, la suine se

realizeaz? u?or recoltarea solitar?, pe manechin.

Recoltarea spermei cu vaginul artificial

Vaginul artificial pentru vier, spre deosebire de vaginul altor specii,

prezint? unele particularit??i, cu toate c? principalele p?r?i componente

sunt acelea?i: tubul vaginal, c?ma?a vaginal?, tubul prelungitor de cele

mai multe ori se folose?te o bucat? de c?ma?? vaginal? din vaginul

artificial pentru tauri. De obicei tubul vaginal, confec?ionat din cauciuc,

are lungimea de 30 cm, diametrul de 8-10 cm. C?ma?a vaginal? are lungimea

de 40-45 cm, iar tubul prelungitor de 20-25 cm. Recipientul colector cu

capacitatea de 500-1000 ml este confec?ionat din sticl? (un borcan

obi?nuit) sau material plastic cu pere?ii dubli, оntre care se toarn? ap?

cald?. Pentru оndep?rtarea frac?iunii gelatinoase din sperm? (secretul

glandelor bulbo-uretrale), la gura recipientului colector se ata?eaz? un

filtru de material plastic sau o bucat? de tifon, care se fixeaz? cu un

inel de cauciuc.

Recoltarea spermei la vier se face pe un manechin de porc, confec?ionat

din scвndur? ?i acoperit cu mu?ama. Оn interiorul manechinului este

prev?zut un dispozitiv special, unde se a?eaz? vaginul preg?tit.

Dispozitivul pentru vaginul artificial se оnc?lze?te cu l?mpi electrice.

Pe pere?ii laterali ai manechinului se monteaz? dou? cuie de lemn pentru

sprijinirea membrelor anterioare ale vierului оn timpul saltului. Pentru

deprinderea vierului s? оndeplineasc? salturi pe manechin la оnceput se

admit cвteva monte cu scroafe aflate оn c?lduri, ulterior scroafa se

оnlocuie?te cu un manechin acoperit cu o piele scoas? de pe o scroaf?

s?n?toas? sacrificat?. Reflexele sexuale se оnt?resc dup? 1-3 salturi pe

manechin, оnso?ite de reflexul ejacul?rii. Unii masculi reproduc?tori

repede manifest? reflexele sexuale pe manechin dac? оn prezen?a lor se

recolteaz? sperm? de la vierii deja deprin?i s? efectueze saltul pe

manechin. Reproduc?torii de asemenea bine manifest? reflexele sexuale pe

manechin, dac? cel din urm? este stropit cu sperm? de vier sau secre?ia din

vaginul unei scroafe оn c?lduri. Manechinul, dup? fiecare recoltare, se

spal? cu ap? cald? ?i s?pun, se ?terge cu un prosop, apoi se dezinfecteaz?

cu o solu?ie de 2% de cloramin? sau 3% de peroxid de hidrogen.

Metoda manual? de recoltare a spermei

Este o metod? simpl? ?i nu necesit? o aparatur? complicat?, permi?вnd

ob?inerea de ejaculate de bun? calitate. Ea se efectueaz? tot pe manechin.

Imediat dup? saltul ?i оmbr??i?area manechinului vierul execut? cвteva

mi?c?ri de оncercare a intromisiunii. Оn acest moment operatorul fixeaz?

extremitatea spiralat? a penisului cu mвna acoperit? cu o m?nu?? din

cauciuc. Fixarea manual? a organului copulator des?vвr?e?te erec?ia,

completa sa exteriorizare fiind facilitat? de trac?ionarea moderat? a

penisului, care este dirijat anterolateral ?i ventral.

Ejacularea la vier оncepe aproape imediat dup? contactul penisului cu

mвna recoltatorului, dureaz? оn medie 4-6 minute, timp оn care vierul

donator este lini?tit ?i оmbr??i?eaz? cu putere manechinul.

Ejaculatul va fi recoltat оntr-un pahar colector la 38-40(C, avвndu-se

grij? ca paharul s? fie acoperit cu un tifon, care re?ine partea

gelatinoas? (secre?ia bulbo-uretral?). De asemenea, primele frac?iuni ale

ejaculatului (frac?iunea prespermatic?, lipsit? de spermi ?i cu con?inut

ridicat de microorganisme) se vor оnl?tura colectвnd numai, odat? cu

apari?ia primelor jeturi «l?ptoase», sperma bogat? оn spermi.

Recoltarea spermei de la berbec

Recoltarea spermei de la berbec, оn mod obi?nuit, se execut? cu ajutorul

vaginului artificial ?i numai оn cazuri excep?ionale, mai ales оn scop

experimental, se realizeaz? prin electrocutare.

Recoltarea spermei cu vaginul artificial

Vaginul artificial pentru prelevarea spermei la berbeci are lungimea de

20 cm ?i diametrul de 5 cm. Pentru provocarea ejacul?rii este necesar?

asigurarea unei temperaturi de 41-44(C ?i a unei presiuni de 40-60 mm

coloan? de mercur; din punct de vedere concep?ional acest dispozitiv este

identic cu cel utilizat la taurine.

Recoltarea spermei la berbec se face оn camera de recoltare amenajat?,

unde este adus? o oaie оn c?lduri sau un castrat, care trebuie conten?ionat

оntr-un travaliu. Tehnicianul se a?eaz? оn partea dreapt? a berbecului,

stвnd pe genunchiul drept, iar cu mвna dreapt? ?ine vaginul artificial

apropiat de crupa animalului, sub un unghi de 35(. Оn acest timp mвna

stвng? o ?ine pe furoul berbecului. Cвnd masculul face saltul pe femel?

(castrat), operatorul dirijeaz? penisul spre lumenul vaginului artificial.

La pu?in timp dup? ce penisul a fost introdus, berbecul efectueaz? brusc

mi?c?rile caracteristice reflexului de ejaculare. Masa spermatic? este

proiectat? оn paharul colector. Odat? cu coborвrea masculului de pe femel?,

vaginul artificial se scoate de pe penis, se dirijeaz? cu paharul colector

оn jos ?i se ?ine оn pozi?ie vertical? pentru ca sperma r?mas? pe pere?ii

camerei s? se scurg? оn paharul colector. Dup? aceasta paharul colector se

scoate ?i se transmite оn laborator.

Recoltarea spermei prin electroejaculare

La berbeci, electroejacularea prezint? unele deosebiri fa?? de tehnica

descris? la taurine. Berbecii se fixeaz? оn decubit lateral drept, de

obicei pe o scar?, ce se a?eaz? pe sol sau masa de lucru. Se face toaleta

regiunii furoului cu o solu?ie de bicarbonat de sodiu, se extrage penisul

din furou, ac?ionвnd asupra flexiunii sigmoidale, se fixeaz? cu o me??

steril?, ce se trece pe la baza glandului, astfel ca apendicele vermiform

s? fie introdus оn recipientul colector.

Dispozitivul bipolar anal, cu lungimea de 30 cm ?i diametrul de 2 cm se

inser? оn rect pвn? оn dreptul regiunii lombare, circa 15 cm (se stabile?te

contactul electric, dвndu-se excita?ii electrice оn serii de cвte 5 secunde

la intervale de 10 secunde. Sperma este ejaculat? dup? 3-5 reprize,

deoarece actul se produce f?r? erec?ie. Berbecii reac?ioneaz? mai promt la

electroejaculare.

Dispozitivul se conecteaz? la o surs? de curent electric continuu cu

valori ale tensiunii de 2,5 ?i 8 vol?i.

Examinarea ?i aprecierea spermei

Pentru aprecierea fertilit??ii unui reproduc?tor, controlul calit??ii

materialului seminal constituie un factor esen?ial. Fecunditatea unui

mascul este оn func?ie de cantitatea ?i calitatea spermei. No?iunea de

calitate a spermei se refer? la оnsu?irile macro- ?i microscopice ale

ejaculatului, corelate cu fertilitatea spermilor.

Importan?a controlului ?i evalu?rii ejaculatelor rezult? din:

. necesitatea cunoa?terii calit??ii ejaculatelor оnainte de a se proceda

la diluare, оn vederea excluderii celor necorespunz?toare;

. necesitatea stabilirii gradului de dilu?ie optim, al fiec?rui ejaculat

оn parte;

. necesitatea verific?rii calit??ii spermei diluate atвt la diferite

etape de prelucrare, cвt ?i оn urma conserv?rii;

. necesitatea aprecierii calit??ii de reproduc?tori la masculii folosi?i

la monta natural?.

Pentru evaluarea cantit??ii ?i calit??ii spermei (ejaculatelor) se

folosesc metodele de laborator, care pot fi:

. macroscopice;

. microscopice;

. biochimice;

. bacteriologice.

Aprecierea definitiv? a fecundit??ii unui mascul reproduc?tor se va face

оn urma ob?inerii rezultatului probei biologice, coroborat? cu capacitatea

productiv? a descenden?ilor (testul dup? descendent?).

Controlul spermei prin metode de laborator

Indiferent de scopul оn care s-a realizat, dup? prelevare sperma este

examinat? pentru evaluarea оnsu?irilor macroscopice ?i microscopice. Acest

examen se efectueaz? imediat dup? recoltare, prin asigurarea tuturor

cerin?elor pentru a men?ine sperma «in vitro» ?i a nu deteriora calitatea

acesteia.

Оn acest scop:

. se va utiliza un echipament curat, f?r? urme de substan?e chimice

(alcool, antiseptice de orice fel), agent lubrifiant, lichid

prepu?ial, ap? sau urin?;

. sticl?ria de laborator trebuie s? fie confec?ionat? din sticl? neutr?,

curat?, sterilizat? ?i оnc?lzit? pвn? la temperatura fiziologic? (37-

38(C);

. ejaculatul nu se va expune la lumina solar? direct? ?i se va evita

varia?ia de temperatur? a ejaculatului care determin? ?ocarea termic?

a spermilor.

Examenul macroscopic

Prin examen macroscopic se apreciaz? volumul ejaculatului, culoarea

spermei, mirosul, densitatea ?i prezen?a valurilor spermatice.

Volumul ejaculatului

Volumul ejaculatului difer? оn func?ie de specie, iar оn cadrul speciei

de la o ras? la alta ?i chiar la acela?i reproduc?tor, de la un ejaculat la

altul. Deterinarea volumului ejaculatului se poate stabili оn paharul

colector sau оn cilindrii grada?i.

Оn condi?ii optime de recoltare, volumul ejaculatului se men?ine оn

limite constante. Utilizarea unor metode de stimulare sexual?, cum ar fi

prezen?a unei femele оn c?lduri, masarea transrectal? a anexelor aparatului

genital al masculilor ?i altele, pot m?ri volumul ejaculatului ?i num?rul

de spermi din sperm?. La masculii tineri volumul ejaculatului este mai

redus, оn compara?ie cu cel al masculilor adul?i.

Din contra, aplicarea unor tehnici de recoltare neadecvate, o frecven??

ridicat? a recolt?rilor, starea de boal?, inflama?ia unor anexe ale

aparatului genital, precum ?i al?i factori, cum ar fi alimenta?ia,

оntre?inerea ?i exploatarea nera?ional? pot provoca reducerea volumului

materialului seminal (oligospermatismul) sau chiar sistarea complet? a

ejacul?rii (aspermatismul).

De?i оn practica оns?mвn??rilor artificiale s-au stabilit valori minime

ale principalelor оnsu?iri ale spermei, mai jos de care ejaculatele nu se

prelucreaz?, fecunditatea masculilor nu este afectat? de sc?derea volumului

spermei, renun?area la prelucrarea lor este motivat? din punct de vedere

economic.

Culoarea spermei

Culoarea spermei difer? pu?in de la o specie la alta, dar se afl? оn

corela?ie strвns? cu concentra?ia de spermi: la taur ?i berbec este alb?

sau asb-crem?; la vier este alb?-l?ptoas?, cu reflexe alb?strui; la arm?sar

este albicioas?, u?or cenu?ie ?i opac?; la cвne sperma are un aspect apos

?i u?or tulbure, fiind semitransparent?.

Abaterile de la aspectul ?i culoarea considerate normale se datoreaz?:

- culoarea maronie apare оn orhite ?i se datoreaz? pigmen?ilor sanguini;

- culoarea roz-ro?ietic? a spermei eviden?iaz? prezen?a оn ejaculat a

sвngelui care extravazeaz? din tractusul genital, uretr? sau penis;

- culoarea g?lbuie denot? c? sperma este amestecat? cu urin?;

- flocoanele de puroi modific? culoarea spermei conferindu-i

ejaculatului un aspect neomogen; ele provin din ampulele canalelor

deferente sau glandele anexe ale aparatului genital;

- infec?iile cu Pseudomonas spiralis modific? оn galben-verzui culoarea

spermei.

Оn toate aceste cazuri sperma nu poate fi folosit?.

Mirosul spermei

Este specific ?i se aseam?n? cu cel al mucilagiului de amidon. Оn cazul

cвnd sperma prezint? alte mirosuri care nu corespund cu cel men?ionat,

acest lucru indic? prezen?a unor procese inflamatoare la nivelul c?ilor

genitale ?i, оn acest caz, se modific? ?i culoarea.

Aprecierea valorilor spermatice

La unele specii prin examen macroscopic, оn func?ie de densitatea ?i

mobilitatea spermilor se poate constata prezen?a valurilor, de diferite

intensit??i, provocate de mi?c?rile game?ilor. Acest lucru este vizibil оn

sperma deas?, proasp?t recoltat?, la rumeg?toare, care prezint? particule

fine оn continu? mi?care (mai ales la berbec), asem?n?toare cu ni?te

valuri, care se agit? оn paharul colector sau оntr-o lam? exavat?. Sperma

mijlocie ?i rar? nu prezint? valuri spermatice.

Examenul microscopic al spermei

Acest examen furnizeaz? date mai sigure despre calitatea ejaculatului ?i

permite s? se aprecieze densitatea ?i concentra?ia spermei, mobilitatea

spermilor, procentul de spermi viabili, teratologici sau imaturi etc.

Aprecierea densit??ii spermei

Densitatea spermilor оn sperm? difer? de la o specie la alta, iar оn

cadrul speciei se constat? varia?ii оntre reproduc?tori ?i chiar la acela?i

reproduc?tor оntre dou? ejaculate. Stabilirea densit??ii spermei const? оn

aprecierea la microscop a distan?ei dintre doi spermi. Cu o pipet? steril?

se ia o pic?tur? de sperm? ?i se pune pe o lam? degrest? оnc?lzit? sau pe o

pl?cu?? оnc?lzitoare. Lama se acoper? cu o lamel?, avвnd grij? s? nu se

formeze оntre ele bule de aer. Astfel preg?tite, se examineaz? cel pu?in ѕ

cвmpuri microscopice. Оn func?ie de distan?ele dintre doi game?i, se

deosebesc mai multe categorii de sperm?:

Sperma dens? se noteaz? cu «D», cвmpul microscopic este plin cu spermi,

distan?a dintre game?i este mai mic? decвt lungimea capului unui sperm. Se

constat? o concentra?ie de peste 1 miliard de spermi la un mililitru.

Sperma mijlocie (M), are o concentra?ie de 0,5-1 miliard de spermi pe ml,

iar distan?a dintre doi spermi este egal? cu lungimea capului unui gamet.

Sperma rarefiat? (R) corespunde unei concentra?ii mai mici de sub 0,5

miliarde spermi/ml; distan?a dintre doi spermi este mai mare decвt lungimea

capului, ajungвnd pвn? la lungimea unui gamet.

Sperma foarte rar? (oligospermie) (O) prezint? doar cв?iva spermi оn

cвmpul microscopic.

Azoospermie (A) denot? lipsa spermilor din sperm?.

Оn mod normal, la taur, berbec ?i ?ap se оntвlne?te sperm? dens? ?i

mijlocie, iar la vier ?i arm?sar – sperm? rar?. La vier se poate оntвlni

sperm? mijlocie cвnd recoltarea spermei se оntrerupe оnainte de frac?iunea

postspermatic?. La p?s?ri sperma este deas?.

Determinarea concentra?iei spermei.

Concentra?ia spermilor pe unitatea de m?sur?, de obicei miliarde pe

milimetru, are mare importan?? оn procesul de prelucrare a materialului

seminal. De num?rul de spermi din ejaculat ?i de mobilitatea lor depinde

gradul de dilu?ie a spermei.

Aprecierea concentra?iei spermilor dintr-un ejaculat se poate realiza

prin metoda hemocitocolorimetric?, fotocolorimetric?, electronic? etc.

Metoda hemocitometric?

Se bazeaz? pe principiul similar cu cel de apreciere a elementelor

figurate din sвnge, folosindu-se camerele de num?rat de tip Goreaev, Thoma,

Burker etc. ?i pipetele Potain.

Оn pipeta Potain se aspir? sperm? pвn? la diviziunea de 0,5 ?i se

completeaz? cu o solu?ie de clorur? de sodiu 3%, pвn? la diviziunea 101

(pentru sperma de berbec ?i taur) sau 11 (pentru sperma de vier ?i

arm?sar). Pipeta se men?ine оn pozi?ie vertical? pentru a se evita formarea

bulelor de aer. Оn continuare se prind capetele pipetei оntre pulpa

degetului mare ?i a celui mijlociu ?i se agit? bine con?inutul acesteia,

pentru a se face omogenizarea lui cu ajutorul m?rgelelor (albe sau ro?ii)

care se g?sesc оn ampula pipetei. Se elimin? 2-3 pic?turi de sperm? diluat?

?i apoi se depune o pic?tur? pe re?eaua camerei de num?rat Goreaev pe care,

оn prealabil, s-a a?ezat o lamel?.

Se procedeaz? оn continuare la num?rarea spermilor din 5 p?trate mari

(respectiv 80 de p?tr??ele), luate оn diagonala re?elei.

Concentra?ia de spermi оn sperm?/mm3 se calculeaz? dup? formula: